Din cand in cand, tata il tachineaza pe Mircea - care este foarte mandru ca a crescut maaare - cu intrebarea: tu cand aduci o gagica aici, sa o cunoastem si noi? Daca pana mai ieri soricuta (asa ii spun eu) radea si fugea, azi s-a angajat intr-un dialog pe cinste.
Tata: Zi, Mircea, cand aduci o gagica acasa la noi, sa o cunoastem?
Mircea: Nu, nu, nu aduc.
Tata: Atunci te duci tu la ea?
Mircea: Nu, ca nu exista gagici. Nu exista decat in Asia.
Tata: Si ce e Asia asta?
Mircea: E un continent.
Tata: Si e mare?
Mircea: Aha. Uite atataaaa - si isi intinde mainile in lateral, cat poate de mult.
Tata: Si sunt multe gagici acolo?
Mircea: Aha, sunt foarte multe.
Tata: Si sunt frumoase?
Mircea: Ihi. Sunt grase si frumoase (nu stiu de unde a furat sintagma, dar o foloseste mult). Si cam asa de mari - si arata cu mainile cam un sfert de metru.
Tata: Si nu putem sa aducem si noi una?
Mircea: Mda, putem. Dar trebuie adusa cu barcuta.
Si incepe sa explice, ajutandu-se cu gesturi largi si strambaturi pe masura:
Mircea: Trebuie sa le luam cu barcuta ca sa trecem peste apa. Intelegi? Pentru ca e o apa mare, si Asia e un continent in apa. Si a mai ramas doar o bucatica mica de tot, si pe acolo e intrarea. Si doar pe acolo mergem cu barcuta, luam o gagica si o aducem aici. Acum ai inteles?
Mi-e teama sa-mi imaginez cu ce fata va veni Mircea acasa...
