twitter
rss

Dani s-a obisnuit sa-i spun ce urmeaza sa facem in ziua urmatoare, asta dupa ce rememoram impreuna toate activitatile din ziua respectiva, apeland ca ordine, la momentele zilei.

In ultimele zile am fost prea obosita sa-i mai spun ce se va intampla a doua zi, dar el m-a surprins, initial, cu intrebarea:
-Ce facem maine dimineata?

Apoi, urmatoarea seara, pe cand ne jucam in biblioteca si se apropia vertiginos momentul culcarii, m-a intrebat din nou, dar de aceasta data mai punctual:
-Unde te duci maine, mami?
-Pai, nu stiu, cred ca la cumparaturi.

Tot asa, zilele trecute, am luat tramvaiul sa mergem impreuna la cumparaturi si cand am ajuns la capatul tramvaiului, Dani, care se astepta sa luam autobuzul, a ramas surprins sa vada ca ne-am postat la o alta statie de tramvai. Atunci s-a uitat la mine si m-a intrebat foarte serios:
-De ce stam aici?

De ce-ul a devenit foarte functional, il aud aproape in fiecare zi, chiar si azi, cand mai mult suparat decat curios m-a intrebat:
-De ce scrii acolo, pe foaie?
-Fac o mica sinteza, adica scriu cateva idei esentiale, importante, pentru a le tine mai bine minte.
Initial a fost satisfacut de explicatie, dar a revenit cu intrebarea:
-Ce scrii pe foaie?
Idei, idei dar ce idei, despre ce?

Fulgi de nea

Fulgi de nea, mii si mii
Strada si pomii au haine argintii.
Fulgi de nea cad din cer
Nasul si-obrajii sunt rosii de ger.

Mii de stele de zapada
Cad din nori pufosi si grii,
Neaua s-a depus pe strada
Hai cu sania copii!

Voie buna,veselie
Ras cu pofta,nebunii
Iarna este-o bucurie
Cand vin fulgii argintii.

Ce minune este iarna
Tot ce vezi e ca-n povesti
Pe covorul alb ca spuma
Sari,te joci,te tavalesti.


Ninge, ninge

Ninge, ninge linistit
Acum pe strada mea
Totul s-a acoperit
Cu o plapuma de nea.

Pomii parc-au inflorit
Si privesc mirati in sus,
Casele s-au zgribulit
Si caciuli de nea si-au pus.

Ei bine, asta am facut noi in week-end, toti. Eu m-am ascuns prin toate locurile posibile: dupa usi, sub birouri, in cabina de dus, sub paturi si manjii mei m-au cautat si au ras cu pofta de cate ori m-au descoperit.

Am observat ca Mircea are un un fler deosebit si o privire foarte agera. Mai mereu el a fost primul dintre cei doi baieti ai mei, care a descoperit prada, adica pe mine. Asa ca am ajuns la concluzia ca nu exista loc unde te poti ascunde in casa, si pe care sa nu-l dibuiasca Mircea.

Dani este mai lent in observatie, dar pe parte de descoperire a urmelor indiciilor, sta mai bine decat Mircea, astfel cand a observat papucii mei langa patul lui Mircea, a spus:
-Uite, totosii lui mama. Aici este mama, si a ridicat patura din patul lui Mircea, unde de altfel eram ascunsa.

Tot un indiciu pentru Dani a fost si faptul ca am lasat lumina aprinsa in baie. Convins ca sunt acolo, nu s-a lasat intimidat de faptul ca nu m-a gasit imediat, asa cum ar fi facut-o Mircea, superficial, ci s-a dus direct la cabina de dus, unde eram inchisa si ghemuita strategic.

Litera H

Hai la hora mai baieti,
Care sunteti mai isteti!
Care nu, mai ramaneti.
Hai la hora fetelor,
Dati mana baietilor,
Hora mare invartiti
Si din gura hauliti.
Iar colo pe bolovan
Sta domnul hipopotam
Si se-ntreaba cu mirare:
-Vai ce haltere usoare.
Nu mai stiu ce sa ma fac
Mai bine-i in hamac.

Litera I

Iepuroaica mama
Copilasii-si cheama:
-Ia veniti toti trei
Iepurasii mei,
Ca mama v-aduce
Inimioara dulce,
Lapte in ibric
Sa sorbiti un pic,
Ierburi pe alese
De la ea culese,
Iar daca mai vreti
La izvor mergeti,
Ca sunteti isteti
Dragii mei baieti.

Litera J

Un joben, precum se stie
E un fel de palarie,
Dar din el, un scamator
Scoate-n fata tuturor
Sticle, panglici, jucarii
Pasarele, iepuri vii.
Un jongler si-un japonez
Zic:-Sa vezi si sa nu crezi.

Litera M

-Marinare n-ai vapor?
-Am masina cu motor.
-Dar cu mingea ce-ai sa faci?
-Vreau s-o darui celor dragi.
Multi marunti, altii mai mari
Toti ca mine marinari.
Munte, mare, mar, mustar,
Mac, maces, margaritar,
Miner, munca, melodie,
Medic, multumesc, manie,
Monument, mester, model
Sunt cuvinte cunoscute
Care-ncep toate la fel.

Litera N

Nasul lui Ninel
Nu stiu ce-i cu el.
Noaptea i se pare
Ca nici nu-l mai are,
Peste zi, vr-un ceas
E ca orice nas,
Apoi fara veste
Cat o nuca creste.
Eu cred ca Ninel
A mintit nitel.

Azi a avut loc cursul de logopedie, in acelasi spatiu, ca de obicei. Din pacate, frigul ne-a imputinat simtitor, dar cei prezenti au fost foarte interesati si au participat activ la discutii, impresii, fiind deschisi sugestiilor si metodelor incercate de doamna Stoica ,dar si de noi, ceilalti parinti cu copii cu tulburari din spectrul autist.

Ni s-a vorbit de tipurile de comunicare verbala si nonverbala. Cea mai importanta este stabilirea unei relatii de comunicare pozitiva: prin suport fizic-atingere usoara si coordonatoare, prin aratarea respectului, pe langa adoptarea unei pozitii fizice la nivelul copilului, folosirea adecvata a ritmului, intensitatii vorbirii- vorbim mai incet daca vrem sa-l facem curios si mai atent.

Pentru un rezultat maxim de destindere si incurajare in acelasi timp, se vor crea situatii spontane, surprinzatoare chiar si pentru noi, oferind si un mediu protector si stimulant in acelasi timp.

Primul pas, in comunicare, este acela de dezvoltare a simturilor, de perfectionare dar si de desensibilizare a acelor prea puternic dezvoltate in detrimentul celorlalte.

Sunetele se vor exagera, punand in valoare unele calitati ale lor. Se va antrena treptat auzul fonematic pentru distingerea corecta si rapida a fiecarui sunet in parte, incercand in acelasi timp prin metode simple dar haioase, sa-i invatam sa le si produca, sa le pronunte.

Miogimnastica este importanta pentru tonifierea aparatului fonoarticulator. Pentru suflat se poate folosi orice lucru: confeti in bol, faina, papadii, baloane. Pentru supt, bautul sucurilor din cutii cu pai este folositor, cu putin ajutor , prin presarea cutiei pentru a facilita ajungerea in gura a lichidului.

A fost interesant sa auzim diverse probleme cu care se confrunta parintii cu copii autisti, cum interactioneaza fizic si verbal cu ei, ce asteapta de la ei si nu reusesc sa se faca intelesi. Poti pretinde unui copil sa faca intr-un anumit fel, un lucru , doar dupa ce i-ai oferit in prealabil un model. Modelul poate fi o actiune sau pur si simplu formula de adresare, folosita constant.

Maine avem cursul de pictura. O sa-l duc si pe Mircea, sa vad cum reactioneaza.



La gradinite, saptamana asta s-au facut oameni de zapada din plastilina, mai ales la grupa mijlocie.

Am facut si eu cu Dani unul, si a iesit cam asa. Acum a avut si el ocazia sa faca unul, pentru ca la cel din curte nu s-a incumetat.

Deci, va trebuie plastilina alba, multa, plastilina neagra sau maro pentru nasturi, ochi, palarie si neaparat putin rosu sau portocaliu pentru nas. Nu uitati matura.

Nu mai stiu ce prostioara a facut Dani, si ca de obicei l-am trimis in camera, pedepsit pentru doua minute.
Initial Dani se indreapta spre camera lui, dar se intoarce brusc si -mi spune:
-Nu ma duc in camera mea.
-De ce? il intreb eu mirata.
-Nu am camera. Casa asta are doar o singura camera, biboteca-biblioteca.
M-a pufnit rasul si m-a uimit imaginatia lui.

O doamna eleganta are mai multe rochii: de dimineata ( pentru casa, plimbare in oras, la biserica etc), rochii de dupa-amiaza, de vizita, de seara( de teatru, de bal, de serata etc). de asemenea are toalete pentru doliu, nunti, evenimente importante. In majoritatea cazurilor, femeile schimba „ modelele nu pentru mai bine, ci pentru placerea de a schimba: variatiunea a devenit o chestiune de deprindere si de vanitate.”2

De altfel, intr-un articol al vremii autorul arata ca „ toaleta este ocupatiunea principala a damelor din timpul de fata”3 si ca „ partea cea mai mare a dilei este sacrificata toaletei. Mai intai este toaleta de dimineata, o imbracaminte legera potrivita cu timpul unde parul netedit este ascuns sub o boneta gentila[…]. Toaleta de dimineata e inlocuita de toaleta de vizita. Sera vin soarelele, Teatru seu Opera, unde erasi se face o noua toaleta.[…] Eta , pe scurt ocupatiunea dilei, care mai tota este consacrata numai toaletei.”4

Toaleta de odaie, dimineata era foarte lejera si consta intr-un capot lung garnisit cu dantele sau fundite, o pereche de papuci usori si caldurosi, inflorati. Pentru doamnele din inalta societate aceasta parte a zilei necesita un adevarat ritual la care participau multe sevitoare. Doamnele se spalau cu apa de toaleta, se parfumau, isi aranjau parul lung si coafat in carlionti. Romancele din acea vreme „ au avut marele marit de a nu fi folosit alte accesorii ale gatelei, afara de cele mai suave parfumuri din esenta curata de flori si „ pudra” de orez parfumata la fel.”5 Codul vestimentatiei civile precizeaza totusi ca : „doar femeile galante trebuie sa se parfumeze”, parfumul facandu-le remarcate. De asemenea „ doar cele la moda si cele galante isi taie unghiile in forma ascutita”.6

Camasile de noapte erau confectionate din matase sau voal si aveau multe garnituri de broderii si funde. La fel erau si scufiile de noapte.

Dupa servirea micului dejun incepeau vizitele intime. Doamna casei se imbraca diferit pentru a-si primi prietenele. Sunt preferate picheturile, combinatiile de alb si negru. Se folosesc rochiile de lana „gris fer”, cu corsaj ce bluzeaza pe o centura de piele sau de stofa neagra, cu guler drapat, garnisit cu dantela. Manecile saunt pana la cot.7 Sunt folosite si rochiile de casmir roz sau cele de muselina inflorata. Forma rochiilor dupa 1900 este cea japoneza, chimono-ul.

Tot dimineata doamnele merg la biserica. Imbracamintea difera iar culorile sunt evident inchise. Stofele de doliu sunt negre, cu modele de buline sau patrate, din lana de Angora sau din tesatura in forma crepului englez. Doliul era de doua feluri: cel mic si cel mare. Pentru doliul cel mare, femeile purtau in primele saptamani haine din crep, apoi de matase neagra si in cele din urma semidoliul. Doliul mic presupunea initial haine de matase neagra urmate de semidoliu( lana cu tonuri cenusii sau violete).8

Dimineata se fac si cumparaturile importante, doamnele din inalta societate mergand cu trasurile si cu cativa slujitori pentru caratul produselor. Toaleta de cumparaturi nu este foarte pretentioasa, fiind mai de graba practica.

In 1867 se inaugureaza trotuarul si multumita lui, totul se va schimba: incep plimbarile pe jos si vizitele simple in costum de plimbare.9

Toaleta pentru plimbare( dupa-amiaza pe timp de vara si dimineata pe timp de iarna) si vizita( confidentiale dimineata si de curtoazie dupa amiaza, la ceaiul de la „five o clock”) , in functie de anotimp, era inchisa la culoare si mai groasa iarna, manteaux-rile si hainele lungi, paltoanele fiind confectionate din Moire( cu tesut dens si mat, dar cu ape lucioase ) si Passementerie (tesatura pe fire groase, impletite mai slab), imblanite in totalitate pe partea interioara.10 La exterior aceste haine erau impodobite la gat, la maneci si pe poale cu blanuri mai de pret cum ar fi Chinchilla, Skongs, Hermina, Samur, Jder, etc si cu aplicatii de flori din ceaprazuri negre maiestrit impletite cu „jais”-ri si cu margele de sticla neagra.11 In zilele viforoase ale iernii se purtau caciulite de blana, de acelasi fel cu gulerul si garnitura hainelor. In zilele mai blande erau inlocuite cu palarii de fetru sau catifea. Nelipsite erau manchon-urile din blana si manusile din piele de castor sau captusite cu blana sau flanela.. Pe dedesubt rochiile erau din lana.

Toaleta de vizita este mai eleganta, astfel daca „jupa este de lana brodata cu aplicatii de perle, corsajul frack va fi de matase. Tournurile trebuie sa fie moderate.”12

Pentru vizitele din luna Ianuarie sunt necesare toalete speciale, pentru ca vizitele din acea luna sunt considerate de mare ceremonie chiar si intre intime. De obicei se fac vizite scurte si „ s-ar parea ca damele se duc prin saloane, numai ca sa aiba ocazia de a-si arata vre-o toaleta bogata, cu trena, care sa fie admirata la plecare.”13 Acesoriile pentru aceste costume luxoase sunt jachetele scurte si pelerinele care nu intrec umerii.

In iarna anului 1898 la Paris se produce o schimbare radicala a vestimentatiei feminine, imediat semnalata si adoptata si in Romania. „S-a schimbat moda la Paris, fiecare doamna de elita este ea ensesi un strigat de revanse[…]. Intr-adevar in sesonul acesta damele din Paris sau mai bine dis marii croitori ai metropolei modei au hotarit sa imbrace uniformele armatei franceze[…]. Aceasta moda s-ar pute lesna localisa in Romania unde s-ar pute imita uniformele dintre cari se preteasa cu deosebire diferitelor uniforme de rosiori si calarasi si acele de vanatori.”14 Paltoanele au inceput a fi tivite cu siruri de snururi rosii, aurii, verzi.

In anotimpurile mai calde pentru rochiile de strada se foloseste tailleur din postavuri iar pentru vizite fusta dubla din doua stofe diferite, cea de la exterior mai subtire si un corsaj-jacheta sau bolero.15(anexele). Din 1899 fusta dubla s-a decretat definitiv ca o moda noua adoptata la noi. Este un fel de tunica sub care se vede fusta cu volan. In anotimpurile mai calde materialele folosite pentru rochii erau : Matase, Satin, Rips-ul(nu prea lucios si tesut in fibre marunte verticale), Faille-ul (mai grosut si cu fibre mari), Otoman-ul (tesut in ite vizibil si regulat suprapuse), Serge-ul (mai suplu si tesut in fibre piezise), Taffetas-ua (aspra si mata, tesuta batut ca panza de bumbac), Catifeaua. Modelele stofelor pentru costume sunt carourile sau dungulitele. Se folosesc stofele de o singura culoare, garnisite cu fasii de catifea.

Era considerat ridicol sa fie purtate pe strada fustele cu trena lunga sau semiluna. Pentru plimbare se recomanda o fusta pana in pamant, dreapta sau rotunda dupa cum era moda.16 Si totusi „ rochiile de vara se fac cu o mica trena care din punct de vedere practic nu sunt bune”.17 Stofele sunt transformate, crestate, ajurate cu dantele albe sau negre. Gulerele sunt inalte si reverurile de catifea, atlas alb cu broderii.

Sunt comune salurile pentru umeri. Se foloseau des si mantelutele cu ciucuri si franjuri, capele cu guler inalt, impodobite cu dantele, margele, blanita si pene de strut. Pentru calatorii cele mai indicate erau mantilele si hainele cu pelerinuta.18

Vara culorile sunt mai variate, desigur in nuante pastelate. Dupa 1900 se poarta foarte mult corsajele tip chimono, inchise la spate, in mijloc, iar in fata cu reveruri de ambele parti. Nelipsite sunt palariile si umbrelele de soare cu dantele si multe volane. Indispensabile sunt si posetutele in forma de sac, punga. Palariile au diferite marimi in functie de moda : la inceput se preferau palariile mici, cu boruri le ridicate, considerate „fantesie”. Cele de oras sunt mai inalte si mai ascutite in fata la mijlocul anilor 80. „S-ar dice ca palaria e ingropata in garnituri. Cele de paiu sunt de tote culorile posibile schimbatoare ca si rochiile.”19 In zilele insorite se purtau Venetienele sau Bergeres-ele de pai mare sau marunt. Palaria la o rochie de vizita trebuie sa fie mai eleganta si mai costisitoare.

Palariile devin foarte mari in diametru, rotunde, din tul incretit, cu multe accesorii de genul buchetelor voluminoase de flori, penelor foarte vizibile , dupa 1900. Incep sa fie purtate esarfele la palarii si prin 1910 se folosesc intens si voaletele.

Promenada reprezenta o activitate importanta pentru doamnele timpului. Baneasa si Soseaua erau locuri de promenada indepartate, la ele ajungandu-se doar cu trasura, lucru care le facea inaccesibile pentru cei saraci.Soseaua era deci locul de intalnire pentru lumea buna. Aici „in timpul sezonului, aristocratii din nastere sau ai banului vin sa-si arate echipajele si toaletele. In mare parte acest lux fastuos este furnizat de Paris.”20

Orice femeie care se respecta trebuie sa mearga o data pe zi, dupa-amiaza de la ora doua la ora patru-in timpul verii si, inainte de masa de la ora sapte la ora zece-in timpul iernii, ca sa-si plimbe plictisul pe sub teii de la Sosea. De aceea si vestimentatia ei trebuia sa fie noua, eleganta, menita sa o evidentieze. „ Este un asalt al toaletelor. Aici poti admira maiestria croitoreselor frantuzoaice, printre care Madame Briol a capatat o faima legendara datorita modului in care a stiut sa impace exigentele simplitatii cu fastul cerut de orientali.”2122 „Romancele etaleaza cel mai mare lux la aceasta promenada, lux al echipajelor si vesmintelor. Strainul, neobisnuit sa vada o gradina transformata in sala de bal este foarte surprins de aceasta bogatie de bijuterii, dantele si stofe scumpe.”

Si Ian Neruda observa ca „daca te plimbi printre trasurile care umplu Soseaua larga, presarata cu nisip fin si stropita neincetat si daca te uiti la trasurile elegante oprite pentru a asculta fanfara militara, de privesti femeile frumoase si elegante care stau tolanite lenes in timp ce-si fec plimbarea, gandul te poarta imediat la Champs-Elysees.”23 Ba chiar se spune ca „nici la Champs-Elysees in zilele de iarna, nu gasesti echipaje mai bogate, rochii mai frumoase si livrele mai somptuoase.”24

Gradina Cismigiu si Soseaua Kiseleff sunt doua locuri de preumblare ce rivalizeaza cu cele mai celebre din capitalele Europei. Italianul filoroman, Roberto Fava aflat in Bucuresti in 1894 spunea ca nu a vazut „niciodata echipaje asa de bogate si de splendide[…]. Pana si simplele trasuri de piata, toate cu doi cai -si cu patru daca se merge la tara- se prezinta cu un lux si cu o importanta intr-adevar princiara.”25

Francezul Jean Loverdo descopera in 1897 , la Sosea „incantatoare figurine cu toalete de nuanta deschisa, cu mana gratios asezata pe marginea victoriei( tip de trasura) lor, se lasa repite de trapul rapid al marilor lor cai negri si par sa devina palide de emotie din pricina acestei particulare senzatii de placere ce o procura viteza.[..], iar parfumul lor patrunzator se combina cu aroma florilor de tei.”26

Pe masura ce se insereaza, numarul trasurilor creste. In lunile foarte calduroase cand temperatura devine insuportabila, toata aceasta lume eleganta, mondena si bogata pleaca spre locuri mai racoroase, la tara sau in strainatate si astfel Soseaua ramane pustie. Dar va reinvia odata cu venirea iernii si a zapezii. Saniile usoare inlocuiesc trasurile.

Ulysse de Marsillac noteaza ca „marea atractie a gradinii Rasca este aceasta: femei elegante vin aici sa-si etaleze toaletele splendide; se plimba in jurul gradinii cu un devotament neobosit. Sa priveasca si sa fie privite este scopul esential al plimbarilor la Rasca.”

Si gradina Ateneului, infiintata in 1888, se transforma intr-o parada a elegantelor Bucurestiului, ori de cate ori se dadeau in ea diferite serbari de binefacere, asa numitele „Kermesse”. Imbracate in diferite costume de circumstanta, cucoanele din protipendada, vindeau in chioscuri racoritoare, lucruri nationale, flori, realizand pentru operele lor de caritate, sume frumusele.

Claymoor, cronicarul elitei, descria a doua zi in L Independance Roumaine, momentele cele mai reusite ale serbarii, care se prelungea uneori cateva zile, si costumele cele mai reusite, motiv de invidie intre doamne.

R D Rosetti povesteste in amintirile sale o scena legata de o Kermesse speciala, la care doamna Zincuta-o blonda rapitoare, intrecuse toate bucurestencele de elita. „Imbracata in florareasa florentina, cu palarie mare de paie in cap, oferea buchete minunate de violete.” Chioscul in care oficia avea firma „La o floare intre flori. Claymoor i-a acordat premiul I si a amintit-o in cronica sa, lucru care a nemultumit o alta doamna, fiindca „cheltuise o avere cu rochia ei de matase alba, lucrata in fasii pe care erau scrise numele ziarelor capitalei” si nu a fost nici macar amintita de Claymoor la gazeta. Doamna nemultumita s-a razbunat schimband peste noapte firma florentinei in „La o fleoarta intre flori”. Deznodamantul a fost „o paruiala boiereasca, ca la usa cortului. Se stransese lumea ca la urs.”27

Aparitia inedita a automobilului a obligat moda sa inventeze o costumatie speciala pentru doamnele posesoare de astfel de masini. Pentru promenadele cu automobilul doamnele se imbracau in mantale lungi din cache-poussiere, purtau ochelari si isi ascundeau marile lor palarii de pai natural impodobita cu pene, sub voaluri lungi din plonge, in nuante deschise, care erau innodate sub barbie.

Costumul automobilistelor era format in 1905 din fusta evazata de culoare crem, o capa dubla cu revere mari, manusi de piele maro.

O distractie preferata de doamne, primavara si vara, este renumita „Bataie de flori” de la Sosea. Si pentru acest joc amuzant , doamnele se imbracau original, uneori excentric. In reviste exista chiar articole despre toaleta pentru „Bataia de flori”: „aceasta nu trebuie sa fie inedita, fiind preferabil o rochie din vara precedenta, pe care o vom strange jos cu o banda sau siret, vom modifica maneca largind-o, vom inlocui platca cu un tul brodat cu aur sau argint, vom pune cordon de satin. Aceasta distractie cere gust original si chiar putina excentricitate. Se vor fece palarii din foite impletite, garnisite cu flori mari si voaluri subtiri.”28

Doamnele nu ratau niciodata acest eveniment chiar daca se intorceau acasa „ pudrate cu alb, ca un clown” din cauza prafului.29

Un alt eveniment exceptional, ce la care erau nelipsite marile doamne, era concursul hipic numit „Cursele Primaverii”, de pe hipodromul de la capatul soselei Kiseleff. Aceste curse sunt o imitatie a celor care au loc la Paris in acea perioada. In acele zile se puteau admira toaletele cele mai nou introduse in moda noastra. Doamnele arborau toaletele lor de inspiratie etnica straina, asa cum reiese din descrierile lui Claymoor: „duminica a avut loc prima zi de curse de Primavara. Printesa Ferdinand Ghica, in bleu jandarm, pe cap avand un cos din care se revarsau trandafiri infloriti.

Mlle Grigore Gradisteano, in bleu electric ca si ochii ei, palarie Pamela cu trandafiri.

Mme Pierre Gradisteano, una din reginele zilei, rochie rosu de Adrianopol in intregime cu voaluri de dantela, corsaj inchis intr-o parte de o imensa jerba de trandafiri de doua culori, palarie Recamier de pai, ornata de trandafiri naturali, umbrela.

Mme Zoe Costesco, in toaleta spaniola de satin rosu cardinal acoperit cu dantele negre, palarie Caylus ornata cu ghiocei.”30 Toata asistenta feminina astepta cu nerabdare ca una dintre ele sau mai multe sa fie declarate regine ale zilei respective, si cum cursele durau mai multe zile, doamnele reuseau sa fie alese aproape fiacare. Toaletele erau schimbate in fiacare zi a curselor.

Era de ajuns o plimbare la Sosea pentru a admira „toaletele pe care le-a vazut Parisul, introduse foarte repede si la noi, caci elita noastra de-abia asteapta ca ceva nou sa apara in capitala Frantei pentru ca sa execute imediat pe furnizoarele bucurestence spre a le confectiona urgent noua toaleta.”31

„ La alergarile de primavara am observat o tendinta spre sobrietate. Elegantele noastre vor sa-si lepede ornamentatia bogata si policromatica a levantinelor si sa adopte unitatea armonica a modei pariziene. Aceias tendinta am remarcat-o in receptiile diplomatice si in casatoriile din lumea buna. Peste tot eleganta bucuresteana cauta sa se emancipeze si sa se indrepte spre adevarata frumusete.”32 Insa aceasta tendinta se observa de-abia putin inainte de primul razboi mondial, altfel vestimentatia este pompoasa si prea putin practica.

Vestimentatia pentru tara si calatorii este compusa din stofe de lana fina. Fusta se face simpla ori garnisita cu sireturi puse aproape unul de altul. Tunica trebuie sa fie plisata simplu, iar corsajul sa fie de forma barbateasca, ori cu doi piepti sau deschis pe o vesta de stofa si de culoare diferita de a rochiei. Aceste jachete cand nu au doi piepti , se inchid la gat si la talie cu doua-trei brose. Palariile trebuie sa fie de pai, de culoare inchisa, garnisite cu galoane de matase cu cateva fire metalice impletite, forma este tot inalta, iar doamnele care doresc sa fie si mai elegante pot adauga cateva pene sau o funda mare din panglica de matase. Aceasta costumatie este ideala pentru calatorii si are avantajul de a apara de frig fara a fi prea grele.

Trusoul de nunta este compus din rochii de culoare alba, decente si candide. Pentru mireasa forma de rochie este mereu aceeasi , si anume cea de „printesa”. Ea este putin decoltata in jurul gatului si marginita de o panglica de aur sau argint, de sub care se intrezareste o camasuta alba foarte fina cu guleras pe gat. Aceste rochii au de obicei trene lungi. Pantofii sunt impodobiti de argint, manusile de dantela ca si rochia,.florile de lamaita si crinii abunda in par , in maini, la decolteu, pe poalele rochiei.(anexele ) Spre 1900 voalurile mireselor sunt foarte lungi, ca si trenele.

Iata cum descrie Claymoor toaleta d-rei Marie de Laptev , la nunta ei: „toaleta ei era de bun gust, in stil Henri II. Rochia de crep alb de China, trena regala cu pliuri mari garnisite la poale cu tul si pene albe. Rochia era ornata cu bentite de flori de portocal. Corsajul se mula frumos. Pe capul blond, un voal aerian pus foarte pe spate si cazand pe trena. Ca bijuterii doi ochi magnifici, albastrii.”33 Sunt atent studiate si descrise si toaletele rudelor: „Mme de Laptev, mama miresei, in toaleta de satin „fer forge” drapata de dantele, broderie in perle irizate. Mlle Cleo de Laptev, sora, intr-o toaleta Parabere crem, brodata in relief, trena senator voalata de tul. Corsajul deschis „ a la duchesse”, ornat de briliante[…].34

Rochiile de seara( de teatru, Opera, bal, serata, receptii, pranzuri de gala, etc) se confectioneaza din materiale mai fine si mai scumpe. In 1899 cel mai folosit material era crepul de China, care este foarte usor si cade gratios pe corp. Alte materiale folosite pentru aceste toalete sunt: Bagadine, gaz foarte transparent, dungat cu fire de matase de aceeasi culoare; Tulul Dejanire, in retele mari, foarte solid si superior tului grec; Muselina de matase Nopal, brodata cu floricele; Crepul Parisine, gaz de matase cu dungi de panglica satinata si incretita.35 Culorile rochiilor de seara sunt in general albul si negrul, dar se mai foloseste si rozul.

Modele pentru toalete de serate sau de pranzuri de gala apar in toate revistele de moda si nu numai, de exemplu le regasim si in revista „Vatra”: „foile se confectioneaza din tafta sau fail, rose sau negru, croite in forma clopotului sau umbrelei, tivite pe dedesubt cu un tiv de stofa din par de cal, pentru ca sa stea infoiate. Pe deasupra foile sunt acoperite cu dantela[…] corsagiul se incheie intr-un singur loc in talie, unde se prinde de o brosa de briliante sau de smaragde[…]. La gat o panglica cu o catarama in fata, inchisa in spate cu o funda.”36(anexa )

Toaletele pentru mese, fie dejunuri sau pranzuri, sunt adevarate toalete de bal, complet decoltate, cu maneci scurte.

La bal, serata, opera si teatru se purtau manusi de dantela, care in 1897 sunt scurte pana la cot, saculete si evantai. La teatru se utilizeaza lorgneta de aluminiu cu lant. In picioare doamnele purtau botine din piele moale sau matase, cu toc inalt, iar la bal pantofii erau de atlas, matase, cu funde, brodati cu fir. La teatru se poarta palarii mici, de genul tocilor de catifea, impodobite cu pene, sau funde prinse cu un pieptane. Masca este nelipsita , se poarta la baluri dar si la teatru. Un alt accesoriu il reprezinta portofele de aur stralucitor incrustate cu pietre. Ele au „nota distinsa a elegantei si mai toate femeile bogatase le folosesc”.37

Claymoor ne ofera descrierea unei seri la Opera: „Mme Zoe Ghica-Comanesti, regina serii, ca o aurora boreala, toata in alb, corsage de copil, foarte strans desenand o talie de zana, pe umar un buchet de panselute, la fel si in par. Mme Elise Millo, o statuie coborata de pe soclul ei; toaleta second empire, fusta de satin negru, corsage semideschis fara maneci, manusi negre Josephine; in parul negru petale de trandafir. Mme A Darvaris, in mare toaleta dona Sol, gaze si dantele negre, corsage deschis in inima.”38

Decoltul este admis doar la toaletele de seara si la ocazii importante. „Nu este bine ca o doamna, intr-un costum splendid de teatru ori de bal, sa umble pe strada. Pretutindeni ved doamne, chiar din societatea inalta, care cauta sa-si faca o reputatie imbracandu-se bizar si urmand cu furie cele mai mici capricii ale noului”.39

Pana in 1890 decolteul era in forma de inima sau pur si simplu rotund. Forma lui incepe sa se diversifice ajungand sa fie patrat si in colt atat in fata cat si in spate.40 Se spune ca femeile cochete folosesc decolteul en coeur pentru ca le face mai atractive. Cele in varsta folosesc decolteul in forma patrata. La 1900 era la moda decolteul in sal sau in medalion, adica rotund si se purta si la pranzuri de gala.

In general decolteul cel mare cere o rochie de stofa bogata si o gateala de giuvaieruri superbe. Acest lucru este demonstrat si de insemnarile lui Claymoor: la petrecerea de la printesa Bibesco, „ea era imbracata intr-o toaleta gri cu reflexii argintii, cu bentita de blana, esmeralde si briliante la maini, la gat si pe cap. Toaletele stralucesc in culori si eleganta. Mme Simona Lahovary in rochie tip second empire cu o trena imensa de satin rosu. Printesa Alexandru Bibesco, in roz pal, dantele negre aranjate a l espagnole.”41

„ Nu se vede decat aur si argint pe rochii, pe mantale, pe palarii. Lucrurile asa scanteietoare nu sunt agreate de toti, insa gustul timpului este de a lua ochii.”42

Astfel de receptii, foarte apreciate de elita, aveau loc si in casa Oteteleseanu. Aceasta casa era foarte frecventata in anii 70-80. Claymoor semnala periodic: „Delicieuse reception chez M et Mme Oteteleseanu. Toute la fleur des pois de Bucarest se pressait dans ces merveilleux salons. Au milieu des habits noirs, de iollies toilettes, beaucoup de fleurs st de graces, arme de pied en cap. ce sont les dernieres escarmouches qui sont quequefois les plus dangereuses” sau „Les dimanches de Mme Oteteleseanu sont plus brillants que jamais. Le vast salon, transforme en serre, tout embaume du parfum des roses et des violettes, offre aux toilettes et a la grace des jeunes femmes un cadre splendide[…].”44

Ocazii speciale erau si jocurile la Casino. Rochiile purtate sunt din crep de china, tafta, matase sau satin, decorate cu dantele. Se purtau mult imprimeurile cu cerculete.


1 Codulu toaletei civile, Bucuresti, Typografia Laboratorilor Romani, 1870, p 92-93;

2 G Bercar, Imbracamintea femeii din punct de vedere igienic si estetic, Doua conferinte publice tinute la Ateneul din Barlad in luna Martie, Barlad, 1891, p 62;

3 „Curierul de Bucuresci”, nr 4/4 octombrie 1874, p 1;

4 Ibidem;

5 G Costescu, op cit, p 302;

6 Codulu toaletei civile, p 89;

7 Moda ilustrata, an I, nr 4/ 1 octombrie 1897, p 30;

8 Vezi Moda sic ilustrata, an I, nr 5/ 25 ianuarie 1915, p 2;

9 Vezi Gh Crutzescu, Podul Mogosoaei, Editura Meridiane, Bucuresti, 1986, p 155;

10 G Costescu, op cit, p 307;

11 Ibidem;

12 art Curierul modei , „Universul”, an I/10-11 decembrie 1884, p 3;

13 Moda ilustrata, an II/1898, nr 7, p 170;

14 „Familia”,an XXXIV, nr 49/6 decembrie 1898, p 585;

15 Vezi „Familia”, an XXXIV,nr 47/ /22 nov 1898, p 562;

16 Vezi Ch Blanc, L art dans la parure et dans le vetement, Paris,p 151;

17 „ Moda Universului”,an I/1899, nr 1, p 2;

18 Vezi A S Ionescu, op cit, p 106;

19 „Universul”, an I/1884, nr 20, p 3;

20 G Potra, Bucurestii vazuti de calatori straini(sec XVI-XIX), Editura Academiei, Bucuresti, 1992, p 229;

21 Ulysse de Marsillac, op cit, p 88;

22 Idem, p 150;

23 Ian Neruda, De la Praga la Paris si Ierusalim, Editura Minerva, Bucuresti, 2001,p 252;

24 G Potra, op cit, p 229;

25 Idem, p 258;

26 Idem, p 264;

27 R D Rosetti, Odinioara, Institutul de arte grafice Cugetarea-Georgescu Delafras, Bucuresti, 1943, p 43;

28 revista „Moda si Casa”, an I, nr 3, p 3;

29 R D Rosetti,op cit , p 176;

30 Claymoor, op cit, p 451;

31 art Cronica modei, in Moda ilustrata, an III, nr 18/ 1 mai 1899, p 138;

32 Ilustratiunea nationala, an I/ mai 1913, p 20;

33 Claymoor, op cit, p 474;

34 Ibidem;

35 Vezi art Moda, revista „Familia” ,an XXXV, nr 5/31 ian 1899, p 57;

36 revista „Vatra”, an II/1895, p 32;

37 Moda ilustrata, an IV, nr 4/ 27 ianuarie 1901, p 26;

38 Claymoor, La vie a Bucarest 1882-1883, Bucarest, p 258;

39 Art Precepte pentru doamne, in Universul, an III/1886, nr 604, p 3;

40 Art Curierul modei,in Moda Universului, an I/ 1899, nr 1, p 2;

41 Claymoor, op cit, p 18;

42 „Universul”, an II/1885, nr 142, p 3;

43Art Curierul modei, in Universul, an II/1885, nr 125, p 3;

44 Ghe Crutzescu, Podul Mogosoaiei, Editura Meridiane, Bucuresti, 1986, p 177-178;


Daca doriti sa cititi si prima parte, click aici.

Toate povestile spunse de Dani, in varianta lunga, au suport vizual, poze. Daca nu are cartea in fata, varianta este foarte scurta, adica 4, 5 sau 6 fraze esentiale.

Capa-capra aie iezi, iedul cel mae si cel mijlociu eiau obaznici-obraznici si cel mic eia-era hanic-harnic.
Capa a chemat pe iezi:
-Ma duc in paduie, voi inchideti usa si nu dechideti la nimeni. Eu cant asa:
Tei iezi, cucuieti
Usa mamei decuieti
Ca mama aduce voua
Funze-n buze
Lapte-n tate
Dob de sae
In pinaie
Mamaies in cacaies
Moc de foi
Pe subsioi.
Dupa casa eia lupu si a inceput sa cante :
- Tei iezi.....
Iedu cel maie si cel mijlociu vea dechida usa dar cel mic a spus: Nu e mama.
Iedu cel mic s-a acuns in hon-horn, cel mijlociu sub covata si cel mare a dechis usa si l-a mancat. Lupu s-a asezat pe covata si a gasit inca un ied.
A cautat pe iedu mic in toata casa dar nu a gasit.
A venit capa, incacata-incarcata cu mancaie: Tei iezi....
Capa s-a supaiat si a facut o goapa, a pus foc si funze sa nu se vada focu dinauntu. A pus un scaun de ceaa-ceara peste goapa. L-a invitat pe lup la masa. Lupu a inceput sa manance toata mancaia, pana a cazut in goapa. scaunu de ceea s-a topit si lupu a cazut in goapa.
-Uite cum ade-arde.
Capa a lasat pe lup moa- sa moara si a scapat de lup.

Aceste stelute sunt mai complicate, necesita cam 5, chiar 6 patrate de hartie, foarfeca, lipici sau capse.

Mai intai taiem patrate de hartie alba sau albastra, apoi le indoi pe diagonala pentru a obtine un triunghi dublu.

Cu ajutorul coltului unui echer vom trasa linii cu creionul in interiorul acestui triunghi de hartie, avand grija sa nu taiem laturile. Se vor trasa cam 5 colturi, care ulterior vor fi taiate.



Urmeaza lipirea doua cate doua a acestor fasii, alternativ, doua lipite in partea dreapta, si doua in partea stanga. Lipirea se poate face direct sau prin suprapunere, cea directa va avea ca efect o stea mai plata iar cea suprapusa una mai voluminoasa.

Dupa ce am terminat de taiat cele 5 sau 6 bucati de hartie, si de lipit, le vom lipi intr-un colt, sau manunchi comun, eu am folosit o capsa. Apoi se vor lipi bucatile intre ele, eu am folosit tot capse si va rezulta steaua de mai sus.

Puteti obtine petale pentru o floare mare, daca in loc de colturi veti taia foaia in jumatati de cercuri. Va rezulta o petala mai rotunda.

Asa ca, daca nu aveti ce face si va place putin origami, puteti incerca si aceste stelute, pe langa cele prezentate luna trecuta.

Am ajuns primii, desi Dani ar fi vrut sa stea acasa, mai ales ca am fost si ieri la cursul pentru parinti si copii. Dar cand s-a asezat la masuta a inceput sa picteze fericit, stand cel mai mult asezat si atent. Are norma de trei lucrari. Azi au facut culorile primare: rosu, galben, albastru si tehnica punctului si linia.

Dani s-a incalzit mai intai desenand un tren Thomas pe sine, cativa nori si un soare, o casa si un omulet in miscare, apoi s-a conformat si a facut dactilopictura. Plansa lui era uniform acoperita de puncte, flori, forme geometrice. Ca si data trecuta a fost ajutat de doamna pictorita, Elena Lupu si de o doamna psiholog, al carei nume nu-l stiu.

Dani a stat o ora la masa, foarte atent si inspirat. Apoi s-a jucat putin la saltea, prin tunel si am plecat acasa.

Aseara am fost testati si observati noi parintii. Tema a fost interactiunea noastra cu proprii copii, in timp ce alti parinti ne observau si notau niste itemi. Bineinteles totul a fost filmat si apoi discutat. Dani a interactionat foarte bine si cu ceilalti copii, mai ales cu cei mici, de 2 ani.

Am observat ca unii parinti sau bunici au fost stanjeniti de situatie si nu au explicat prea bine regulile sau functionalitatea unui joc, in conditiile in care aveau o tema impusa. Cei mici au fost prea mult supravegheati si oarecum limitati in jocul lor de descoperire sau curiozitate. Au fost si parinti care s-au descurcat de minune, e adevarat ca si nivelul lor de interactiune era completat si de partea verbala.
Noi ne-am jucat de-a trenul de marfa, care transporta busteni din padure si-i ducea la fabrica de mobila, unde am facut mobila din piese mai mici.

S-a urmarit in primul rand nivelul de empatie al parintilor( mimica lor) nivelul de implicare fizica ( deplasarea cu si dupa copil), gradul de control al activitatii, nivelul de explicare.

Din pacate, doamna Renee va pleca pentru o luna, inapoi in state, acasa. Oricum cursurile urmatoare vor fi tinute de doamna logoped Ana Stoica, si sunt convinsa ca vor fi foarte interesante.

Litera D

Mama azi mi-a dat in dar
De la ea un degetar
Cinci degete intra in el
Dar nu pot sa cos defel.
Dedisor de pe dulap
Zice: De necaz te scap
Daca sti sa-mi spui acus
Prima litera din dus.

Litera E

Elefantul Trompisor
Este foarte ascultator
Si primeste drept rasplata
O esarfa colorata.
Elefant, elegant,
Echer, elicopter,
Etaj, emailat,
Elev, educat,
Eu pe E l-am invatat.

Litera F

O furnica gospodina
Alearga dupa faina
Fluturasul cel hoinar
Zice:-Du-te la morar.
Moara macina Boc Boc
fara fum si fara foc.
Furnicuta, fluturi, flori
Parca-s frati, parca-s surori
O familie unita
Iar fetita-i fericita.

Litera G

-Grigoras baietas
Da-mi gogosi
Sa-ti dau galosi!
-Du-te gasca la oras
Ca sa-ti cumperi guleras!
-Poate imi dai o garofita?
-Hai cu noi la gradinita
Ca ai glas si poti canta
Si-o gutuie iti vom da.
Ga, ga, ga
Ga, ga, ga.

Litera A

Litera de la-nceput
Este lesne de facut
Seamana cu-n colt de stea
Si se cheama simplu A.

Pun deasupra unui a
Doar o virgula, asa!
Si devine a, din mar
Poarta, poama, adevar.

Daca-i pun o coronita
Cu grija orice fetita
Care va-nvata sa scrie
Imi va da dreptate mie,
Litera cu coif, asa,
Se numeste A
Nu e alta tara-n lume
Care sa o aiba-n nume
Cum e Romania mea!

Litera B

Un boboc, cam bondoc
Vrea sa-i dau
Baloane-n cioc.
-Eu fac baie,
Nu ma joc.
Barza, brad, burete, bec
Cu ce litera incep?

Litera C

Cartea o citesc,
Pe cal calaresc,
In carut masui
Doar cand obosesc.
Un paun cu coada
Casa vrea s-o vada
-Cine sade-n ea?
-Chiar bunica mea.
Si-am sa-i scriu, deoarece
Stiu de acum trei litere:
A, B, C.



Vineri, 15 ianuarie 2010, ora 9.00, AUTISM ROMANIA organizeaza un workshop pe tema celor 3 modele cognitive de explicare a autismului (Teoria Minții, a Coerenței centrale și a Disfuncției executive- probleme ale acestora și posibile soluții).

Aceasta sesiune centrala va fi precedata de o prezentare generală a autismului (diagnosticare, prevalență, comorbidități, etiologie) și urmată de o sesiune despre intervenții, ex ABA, mindreading. Fiecare dintre cele 3 prezentări va fi urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri.

Mai multe detalii pe www.autismromania.ro

Orice meserie
Are un miros copii!
A paine si a placinte
Miroase-n brutarii.

In orice tamplarie
In sat sau la oras,
A scanduri noi miroase,
A vrafuri de talas.

Un vopsitor miroase
Alacuri de vopsit,
Geamgiul intotdeauna
Va mirosi a chit.

Soferul are-n haina
Mirosul de benzina,
Un muncitor, mirosul
De uleiuri de masina.

Miroase cofetarul
A nuci si scortisoara
Iar un halat de medic
A doctorie amara!

A brazda aromata
A camp si spic bogat
Va mirosi taranul
Ce merge la arat!

Va mirosi a peste
Pescarul cel vanjos,
Si numai trandavia
Nu are vre-un miros.





Trei pui mici de caprioara
Se jucau in dumbravioara
Cel mai mic s-a suparat
Si acasa a plecat.
Spuneti cu totii intr-un glas
Cati pui au mai ramas?

Zece furnicute, foarte harnicute
Din zori pana-n seara
Cara saci la moara.
Una mai micuta
Cu o basmaluta
S-a intors din drum.
Cate sunt acum?

Sase purcelusi, foarte jucausi
Campioni, se joaca in drum.
Mai vin doi in fuga mare.
Cati avem acuma oare?

Opt dalmatieni se joaca
Timpul repede sa treaca
Mai vin doi, aduna tu.
Si apoi pune egal
spune cati sunt in total?

Pe o pajiste, la soare
Se jucau cinci caprioare
Doua au pornit la pas.
Spune cate au mai ramas?

Trei pisoi care beau lapte
S-au trezit la ora sapte.
Unul puturos si mic
Vrea sa bea si el un pic.
Aduna si pune egal
Spune cati sunt in total?

Patru rate, uite asa
Au primit in dar ceva.
Uite Donald vine-n graba
Fiindca vrea si el sa vada.
Adunati, puneti egal
Spuneti cati sunt in total.

Nasu-i de ardei
Ochii-s de carbune
Matura sub brat
Ii sta de minune
I-am pus oala in cap
In loc de palarie;
Cat va sta in ger
Frig nu o sa-i fie!

Asta e o poezie simpla pentru grupa mica. Dani l-a colorat foarte frumos pe domnul Om de zapada. Gasiti multe planse de colorat pe internet, cu oameni de zapada si Mosi Craciuni.

Azi am decupat si lipit cu Dani. Eu am decupat si el a lipit. Si cum este iarna, am facut un peisaj de iarna.

Si tot saptamana asta, la gradinite, este prevazuta tema despre Jocuri si sporturi de iarna.

Am lipit brazi verzi si albi, facuti din hartie colorata groasa iar fulgii de zapada din hartie creponata alba si albastra. Fulgii pot fi facuti si din bucatele mici neregulate de hartie obisnuita, dar cei din hartie creponata dau un efect interesant. Am facut si un om de zapada simplu. Ar fi fost ideal sa fi avut fondul un albastru mai deschis dar merge orice culoare asemanatoare zapezii: alb, gri, bleu, albastru inchis.

Mircea a pus brazii cu trunchiul in sus iar omul lui de zapada zbura pe undeva pe deasupra casei. El a terminat primul opera de arta, Dani a migalit mai mult la el.

Am primit o leapsa, cu dedicatie, de la Cinabru si m-am gandit sa-i raspund.

1. Cand cititi, pentru a marca locul unde ati ramas cu lectura, folositi semne de carte sau indoiti paginile?

De obicei tin minte numarul paginii, dar folosesc si semne de carte improvizate, niciodata nu indoi colturile.

2. Aţi primit în ultimul timp o carte drept cadou şi dacă "da" care a fost aceasta?

Da, am primit Origami, de Paul Jackson.

3. Cititi in baie?

Cam da, asa recuperez.

4. V-ati gandit vreodata sa scrieti o carte si daca "da" care ar fi fost aceasta?

Da, despre Dani.

5. Ce credeti despre colectiile de carte de la noi?

Sunt binevenite, mai ales colectiile pentru copii, pe care le adun cu grija.

6. Care este cartea preferata?

Nu am o carte preferata, mi-au placut mai multe si culmea majoritatea de psihologie.

7. Va place să recititi unele carti si care ar fi acestea?

Sunt genul care nu reciteste o carte.

8. Ce parere ati avea de o intalnire cu autorii cartilor pe care le apreciati si ce le-ati spune?

Mi-ar placea o intalnire cu ei si sigur as pune intrebari legate de cartile lor.

9. Va place să vorbiti despre ceea ce cititi si cu cine?

Asta da, oricand si cu oricine vrea sa asculte si sa cunoasca.

10. Care sunt motivele care va determina sa alegeti o carte pe care sa o cititi?

De obicei o reclama bine facuta sau o mica pledoarie din partea stim noi cui.

11. Care credeti ca este o lectura "obligatorie", o carte pe care cineva trebuie sa o citeasca?

Recreatia mare, sa-si aduca aminte cum era in vremea copilariei mari, sau daca nu au avut parte de una minunata, sa o retraiasca in varianta asta.

12. Care este locul preferat pentru lectura?

Pe balcon, in tinerete, acum in varful patului, de obicei la 12 noaptea.

13. Cand cititi ascultati muzica sau lecturati in liniste?

Prefer linistea.

14. Vi s-a întâmplat sa cititi carti in format electronic?

Da, desi e cam incomod, ma dor ochii.

15. Cititi numai carti cumparate sau si pe cele care sunt imprumutate?

Orice carte este binevenita.

16. O carte este pentru mine... Cum ati descrie o carte?

O cutie cu minuni, o lampa fermecata sau un desen care se contureaza treptat.

A inceput si Mircea sa povesteasca, si ii place foarte mult Capra cu trei iezi, din cauza cantecelului evident. Sta foarte serios cu cartea pe genunchi si se uita la poze si explica:
-Capa cu tei iezi.
-Tei iezi cucuieti
Usa mamei decuieti
Ca mama aduce voua
Funze, japte in tate
Saie in spinaie
maies in cacaies
Moc de foli
La sutioi.

Cred ca ati recunoscut cantecelul chiar daca Mircea a mancat cuvinte, dar credeti-ma ca linia melodica este perfect imitata, chiar pe doua voci, cea a caprei-mai subtire si cea a lupului-mai groasa.

Apoi trece peste pasaje importante si citeste mai departe pozele:
-Lupu a dechis usa.
-Iedu s-a acuns in covata.
-Lupu l-a gasit si l-a mancat.
-Mami, mami ce-am patit.
-Lupu a mancat si a cazut in goapa.
-S-a teminat.

Este prima poveste pe care o spune Mircea, la 2 ani si 5 luni.

Related Posts with Thumbnails