twitter
rss

Am mers in Parcul Sebastian sa vedem reprezentatia Teatrului Tandarica, programata pentru azi, la ora 10 dimineata, Motanul incaltat.

Am sculat copiii si ne-am grabit cu caruciorul lui Mircea spre parc, printre blocuri, si am ajuns exact la fix. Din pacate cerul innorat si vantul deja naravas, a strans putini copii. Iar papusarii erau bine echipati pe sub costume, cu haine mai groase. Un alt dezavantaj l-a constituit lipsa scaunelelor sau bancilor pe care sa stea prichindeii. Noroc ca aveam carucirul la mine si i-am urcat pe amandoi. Asta i-a protejat putin si de vantul cam rece.

Ceea ce a fost cu adevarat bine, a fost faptul ca am stat chiar in fata scenei, aproape de marionete si papusari. Perspectiva a fost cu totul alta, fata de cea din sala de teatru, unde am vazut, prima oara, cu Dani aceeasi piesa.

Mircea a fost fascinat, capsorul lui se misca ritmic, de la stanga la drepta, neratand nici o miscare a actorilor. Asta insa a reprezentat un impediment pentru Dani, care nu prea vedea de capul lui Mircea. Mircea a rezistat eroic, cam o jumatate de ora, dupa care a devenit agitat si dornic de plimbare.

Dani a avut nevoie de un mic imbold pentru a dansa si aplauda impreuna cu ceilalti.

Urmatorul eveniment de gen, pe 19 septembrie, sambata, in aceeasi locatie, dar alta piesa: Pacala.

0 comments:

Related Posts with Thumbnails